Cum au construit amerindienii un oraș de proporții epice în urmă cu 1.000 de ani?

La mare înălțime pe platoul Colorado din SUA, în ceea ce este astăzi New Mexico, se află rămășițele unui oraș de proporții epice. Din secolul al IX-lea și până în secolul al XII-lea d.Hr., zeci de mii de strămoși pueblo, care au trăit în Canionul Chaco, centrul culturii tribului, au ocupat clădiri masive, înalte de până la patru etaje, multe dintre acestea având sute de încăperi.

Realizate din blocuri de gresie și lemn greu, clădirile din Canionul Chaco și din jur au fost cele mai mari structuri construite vreodată în America de Nord, înainte de secolul al XIX-lea.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

Totuși, fără ajutorul roților sau al animalelor de tracțiune, transportul unor astfel de piese masive de material din munții din apropiere ar fi fost o provocare greu de imaginat pentru mulți.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Archeological Science Reports.

Cum au construit triburile pueblo un oraș de proporții epice?

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado (CU) din Boulder și-au pus acum mintea la contribuție pentru a desluși misterul, potrivit Science Alert.

Echipa a arătat că, atât craniul și gâtul, cât și coloana vertebrală umană pot să acționeze împreună, astfel încât să susțină o grindă de lemn de 60 de kilograme pe o rază de 100 de kilometri sau mai mult. Tot ce este necesar pentru a transporta această încărcătură impresionantă este o pereche de oameni binevoitori, câteva curele pentru cap și puțină determinare.

La început, Kram și doi dintre coautorii studiului, neurofiziologul Joseph Carzoli și biochimistul James Wilson, au încercat să ridice buștenii pe umeri, dar și-au dat seama rapid cât de ineficient era acest lucru.

„Era absolut debilitant… este pur și simplu un mod prostesc de a căra un obiect greu”, a spus Kram.

O soluție este aceea de a lega greutatea de partea de sus a capului, cu ajutorul unei curele sau centuri denumite original „tumplines”. Aceste curele sunt instrumente simple, cu rădăcini străvechi, care au fost folosite peste tot în lume timp de milenii.

În Canionul Chaco și în jurul acestuia, arheologii au găsit efigii ceramice care ilustrează  că populația pueblo folosea aceste curele ca să transporte resurse, precum și învelitori din fibre ale arborelui yucca, care ar fi putut fi rămășițe ale unor curele antice.

200.000 de grinzi de lemn pentru a construi întregul oraș

Autorii menționează că șerpașii, un grup etnic din Nepal, încă mai folosesc curele de acest tip pentru a transporta încărcături de până la 111 kilograme, în timp ce ghidează turiști ai căror umeri ard probabil din cauza unor rucsacuri mult mai ușoare.

Poate că acesta este motivul pentru care drumurile antice care duc la Canionul Chaco au o lățime de până la nouă metri, permițând ca lemnul greu să fie transportat pe orizontală de un șir de muncitori.

„Comunicarea verbală între subiecți a fost esențială pentru sincronizarea corectă a mișcărilor de ridicare și poziționare a lemnului. Subiecții au învățat rapid să meargă la pas pentru a atenua balansarea lemnului și pierderea controlului”, au scris scriu Kram și colegii săi.

Pe baza eforturilor lor, echipa estimează că trei oameni ar putea transporta o grindă de 85 de kilograme de lemn pentru acoperiș din pădurile din Munții Chuska până în deșertul Chaco. Călătoria ar dura în total aproximativ patru zile, cu timp pentru odihnă și realimentare.

Se estimează că ar fi nevoie de aproximativ 200.000 de grinzi de lemn pentru a construi întregul oraș.

Un posibil act ceremonial

Cercetătorii cred că această călătorie ar fi putut fi un act ceremonial, menit să inspire munca în echipă, coeziunea, încrederea și credința.

Există, de asemenea, posibilitatea ca sclavii să fi fost angajați pentru a construi marile case din Canionul Chaco, așa cum spun unele tradiții.

„Nu avem dovezi definitive că acest tip de curele a fost folosit efectiv pentru a transporta lemnul la Chaco”, au recunoscut cercetătorii, „dar am demonstrat că această metodă ar fi fost foarte eficientă”.

Următorul pas este crearea unei reconstituiri moderne a întregii călătorii pentru a vedea dacă metoda a fost, de fapt, posibilă.

Vă mai recomandăm și: 

Cum au schimbat caii viața amerindienilor?

Monumentul Navajo, simbolul unei culturi antice a nativilor americani

Mayașii au construit „primul sistem de super-autostrăzi din lume”

Mayașii au construit un sistem sofisticat de filtrare a apei cu ani buni înainte de restul lumii